Datoria publică a României în creștere
Datoria publică a României este prognozată să crească gradual, atingând 61,6% din PIB în 2026 și estimându-se că va ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036, conform Raportului de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană. Analiștii economici avertizează că acest termen ar putea fi devansat dacă deficitul bugetar nu este controlat.
Avertismente din partea economiștilor
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că, dacă România continuă să se împrumute cu 1 miliard de euro pe săptămână, este posibil ca țara să atingă 80-90% din PIB mai devreme de 2036. El atrage atenția că o astfel de situație va duce la creșterea taxelor și impozitelor pentru populație.
Economistul Aurelian Dochia afirmă că datoria publică nu poate fi redusă atâta timp cât România se confruntă cu un deficit bugetar constant. El consideră că obiectivul de deficit de 6,2% din PIB pentru anul în curs este sub amenințare, având în vedere instabilitatea politică și dificultățile în aplicarea programului de corecție fiscală.
Impactul împrumuturilor asupra economiei
Negrescu menționează că, în prezent, 90% din veniturile obținute din taxe și impozite sunt destinate cheltuielilor sociale, iar restul de 10% se îndreaptă către plata dobânzilor la datoria publică. Aceasta înseamnă că statul va trebui să se împrumute din ce în ce mai mult pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Pentru a ieși din această situație, Negrescu sugerează reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare prin stimularea economică.
Perspectiva dobânzilor și a sustenabilității datoriei
Dobânzile la credite reprezintă 3% din PIB și sunt în continuă creștere, ceea ce îngreunează perspectiva îmbunătățirii ratingului de credit al României. Dochia subliniază că, din cauza deficitelor persistente, este puțin probabil ca România să obțină condiții mai bune pentru împrumuturi.
Concluzie
În concluzie, prognoza Comisiei Europene sugerează o creștere semnificativă a datoriei publice a României, cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen mediu. Dacă nu se adoptă măsuri eficiente pentru controlul deficitului bugetar, România se va confrunta cu repercusiuni economice severe în anii următori.
