Îngrijorările FMI și Banca Mondială privind economia globală
Oficiali de rang înalt din domeniul financiar se vor reuni la Washington săptămâna viitoare, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a generat un al treilea șoc major pentru economia mondială, după pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022. Conform Reuters, mai mulți oficiali de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) au avertizat că vor revizui în jos previziunile de creștere economică globală și vor majora estimările privind inflația din cauza conflictului, subliniind că piețele emergente și țările în dezvoltare vor fi cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie și de perturbările în aprovizionare.
Revizuirea previziunilor economice
Înainte de izbucnirea războiului din Iran, ambele instituții estimau o îmbunătățire a previziunilor economice, având în vedere reziliența economiei globale. Totuși, conflictul a provocat șocuri ce vor afecta creșterea economică și lupta împotriva inflației. Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere de la 4% în octombrie. Această cifră ar putea scădea până la 2,6% dacă războiul se prelungește. Inflația în aceste țări este estimată să atingă 4,9% în 2026, față de 3% anterior, cu posibilitatea de a crește până la 6,7% în cel mai rău caz.
Impactul asupra securității alimentare
FMI a avertizat că, în cazul în care conflictul continuă, aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea suferi de insecuritate alimentară acută din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte. Instituțiile financiare internaționale se grăbesc să răspundă la criza actuală și să sprijine țările vulnerabile în condițiile în care datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt supuse unor presiuni considerabile. FMI se așteaptă la cereri de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială a anunțat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 de miliarde de dolari în următoarele șase luni, dacă va fi necesar.
Provocările guvernelor
Economiștii îndeamnă guvernele să adopte măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor, deoarece măsurile extinse ar putea exacerba inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța conducerii în gestionarea crizelor, menționând că acesta este un șoc sistemic. Provocarea actuală pentru țările lumii este de a găsi un echilibru între gestionarea inflației, creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035.
Tensiuni globale și perspectivele viitoare
FMI și Banca Mondială se confruntă cu un peisaj global complex, caracterizat de tensiuni ridicate între Statele Unite și China, cele mai mari economii mondiale, iar Grupul celor 20 de mari economii întârzie să ofere un răspuns coordonat. Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că economiile emergente și în curs de dezvoltare se află într-o situație mai precară decât în anii anteriori, având vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Ea a subliniat că această criză trebuie să fie un catalizator pentru o regândire a modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, având în vedere riscurile unor viitoare șocuri globale.
În concluzie, criza actuală subliniază necesitatea unei reacții rapide și coordonate din partea instituțiilor financiare internaționale pentru a sprijini economiile vulnerabile și a preveni o deteriorare și mai profundă a situației economice globale.
