Întoarcerea echipei naționale feminine de fotbal a Iranului
Echipa feminină de fotbal a Iranului a revenit acasă miercuri, traversând granița dintre Turcia și Iran, după o perioadă dificilă petrecută în Australia. Cinci dintre jucătoare și-au retras cererile de azil depuse în Australia, conform agenției Reuters.
Vize umanitare și alegerea jucătoarelor
Australia a acordat vize umanitare pentru șase jucătoare și un membru al staff-ului, acestea fiind îngrijorate de posibile represalii la întoarcerea în Iran. Cu toate acestea, din cele șapte persoane care au primit vize umanitare, doar două au decis să rămână în Australia. Activiștii pentru drepturile omului au subliniat că temerile pentru siguranța lor au crescut după ce mai multe jucătoare nu au cântat imnul național într-un meci din Cupa Asiei feminine, fiind etichetate de televiziunea de stat iraniană drept „trădătoare în vreme de război”.
Detalii despre întoarcerea echipei
Echipa a aterizat marți la Istanbul și a continuat călătoria spre Igdir, în estul Turciei, unde au fost întâmpinate cu un zâmbet de una dintre jucătoare care a făcut cu mâna către o cameră de televiziune. După un drum de aproximativ două ore, au trecut prin controlul pașapoartelor la punctul de trecere a frontierei Gurbulak pentru a intra în Iran.
Contextul politic și sportiv
Campania echipei în Cupa Asiei a coincis cu atacurile Statelor Unite și Israel asupra Iranului, care au dus la moartea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Echipa a fost eliminată din turneu cu mai bine de o săptămână înainte de întoarcerea lor.
Decizia jucătoarelor privind azilul
În timp ce cinci jucătoare s-au răzgândit și au decis să se întoarcă acasă, două jucătoare au rămas în Australia, fiind fotografiate antrenându-se la un club local din A-League. Federația Iraniană de Fotbal (FFIRI) a afirmat că persoanele care s-au răzgândit vor călători acasă pentru a fi reunite cu familiile lor.
Concluzie
Întoarcerea echipei naționale feminine de fotbal a Iranului evidențiază provocările cu care se confruntă sportivii iranieni în contextul tensiunilor politice și al temerilor legate de represalii, subliniind complexitatea situației lor atât pe teren, cât și în viața personală.
