Proliferarea muncii la negru în România
Munca la negru și plata salariilor „în plic” reprezintă o problemă structurală a pieței muncii din România, conform raportului „OCDE Economic Surveys: Romania 2026”, publicat recent. Economia informală rămâne extinsă, iar o parte semnificativă din activitatea economică are loc în afara sistemului fiscal și a protecției sociale. Raportul subliniază că nivelul ridicat al muncii nedeclarate afectează colectarea taxelor, distorsionează concurența între firme și limitează accesul angajaților la protecție socială.
Impactul economiei informale
Analiza OCDE arată că munca nedeclarată constituie o provocare majoră pentru piața muncii și colectarea veniturilor fiscale. Conform raportului, nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice, iar fenomenul este mai pronunțat decât în multe alte economii europene. Munca nedeclarată apare în diverse forme: unele persoane lucrează fără contract de muncă, iar în alte cazuri, angajații au contract, dar salariul este declarat doar parțial, restul fiind plătit neoficial.
Salariile „în plic”
O formă comună a economiei informale este plata salariilor „în plic”. În acest caz, angajatul primește un salariu oficial mai mic, adesea salariul minim, iar diferența este plătită în numerar, fără a fi raportată autorităților. Această practică este frecventă în economiile cu niveluri ridicate de impozitare a muncii și control fiscal insuficient. În România, fenomenul este alimentat de diferența dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net perceput de angajat. Munca nedeclarată este mai prevalentă în domenii precum agricultura, construcțiile și diverse servicii ocazionale, fiind mai frecvent întâlnită în zonele rurale.
Riscurile pentru angajați
Deși plata salariului „în plic” poate părea avantajoasă pe termen scurt, riscurile pentru angajați sunt semnificative. Veniturile nedeclarate nu sunt luate în calcul la stabilirea pensiei sau a altor drepturi sociale. Angajații care lucrează la negru sau primesc o parte din salariu neoficial se confruntă cu dificultăți în cazul unui conflict de muncă, deoarece nu pot demonstra veniturile reale. Lucrătorii din economia informală sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, crescând astfel riscul de sărăcie, mai ales la vârsta pensionării.
Consecințele economiei informale
Munca nedeclarată afectează nu doar angajații, ci și mediul de afaceri și economia în ansamblu. Firmele care plătesc salarii la negru au costuri mai mici și pot concura neloial cu companiile care respectă legislația fiscală. De asemenea, economia informală reduce veniturile statului din taxe și contribuții sociale, limitând resursele disponibile pentru servicii publice esențiale, cum ar fi sănătatea, educația și pensiile. Informalitatea ridicată poate afecta funcționarea pieței muncii și reduce productivitatea economiei.
Recomandări pentru reducerea muncii la negru
Raportul OCDE propune mai multe măsuri pentru a combate munca nedeclarată, inclusiv modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea sistemelor de control bazate pe analize de risc și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a detecta și sancționa munca nedeclarată. Politicile publice ar trebui să încurajeze trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală, facilitând accesul la locuri de muncă declarate și reducând barierele administrative. Îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea economiei informale sunt esențiale pentru consolidarea finanțelor publice și pentru funcționarea eficientă a pieței muncii.
În concluzie, lipsa unor măsuri eficiente împotriva muncii la negru riscă să afecteze stabilitatea sistemelor sociale și dezvoltarea economică pe termen lung.
