Proiectul de buget pentru 2026
Draftul bugetului de stat pentru 2026, aflat încă în lucru, va fi trimis în Parlament săptămâna viitoare, după discuții în coaliția de guvernare. Cristian Păun, profesor de economie, afirmă că actuala construcție bugetară pleacă de la „premise mult mai realiste” comparativ cu anii anteriori, atât în privința creșterii economice, cât și a veniturilor estimate.
Alocările bugetare
Printre cele mai mari alocări se numără Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei, Educația, cu 57,3 miliarde de lei, Apărarea, cu circa 44 de miliarde de lei, și Transporturile, cu 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii ar urma să ajungă la 158 de miliarde de lei, reprezentând o presiune semnificativă asupra bugetului.
Controlul cheltuielilor
Păun subliniază o preocupare mai mare pentru menținerea deficitului sub control și limitarea cheltuielilor nelegate direct de investiții. El consideră că bugetul este „mult mai realist” decât în ultimii ani, cu o tentativă de temperare a cheltuielilor. Reducerea bugetului pentru Educație se datorează acceptării unei scăderi de 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități.
Creșterea bugetului pentru Apărare
Creșterea bugetului pentru Apărare ar putea fi legată de necesitatea de cofinanțare a unor proiecte europene de apărare. Păun a menționat și posibile modificări în structura bugetului pentru a include scheme de compensare a costurilor energetice și continuarea programelor de asistență socială.
Presiunea pensiilor asupra bugetului
Sistemul public de pensii va deveni problematic pe termen mediu, în special după 2030, cu intrarea în pensie a populației născute în perioada comunistă. Păun avertizează că scăderea populației active și migrația forțată vor agrava această problemă. De asemenea, el critică structura actuală a pensiilor, care depinde prea mult de Pilonul 1.
Inflația și riscurile economice
În ceea ce privește inflația, Păun menționează o temperare a creșterii prețurilor, de la 9,6% în decembrie la aproximativ 8,5-8,7% în prezent. Totuși, el subliniază că evoluțiile geopolitice, cum ar fi conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea influența acest trend. De asemenea, el avertizează că o mare parte din prețul carburanților este reprezentată de taxe, iar statul ar putea interveni pentru a limita impactul asupra populației.
Deficitul bugetar
Proiectul de buget vizează o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, considerată rezonabilă în contextul economic actual. Păun concluzionează că, în ansamblu, lucrurile sunt sub control astfel încât deficitul să nu explodeze, permițând economiei reale să își regăsească treptat suflul.
În concluzie, abordarea mai realistă a bugetului pentru 2026 ar putea facilita o gestionare mai eficientă a cheltuielilor publice, dar va necesita măsuri proactive pentru a aborda problemele viitoare legate de pensii și sustenabilitate economică.
