Moartea lui Ali Khamenei și întrebarea succesului economic
Moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, pe 28 februarie, a readus în discuție modul în care acesta a reușit să controleze o economie estimată la aproape 95 de miliarde de dolari. Khamenei, ajuns la conducerea Republicii Islamice în 1989, a condus timp de peste 36 de ani, marcându-și mandatul prin represiuni interne severe și prin sprijinul acordat grupărilor armate precum Hamas și Hezbollah.
Setad – mecanismul financiar al lui Khamenei
Un element central în acumularea sa de avere a fost Setad, abrevierea pentru „Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam”, înființată pentru a administra proprietățile abandonate după Revoluția Islamică din 1979. Această entitate a extins masiv influența sa, revendicând mii de imobile și obținând control asupra proceselor de confiscare în numele liderului suprem.
Potrivit unei investigații Reuters din 2013, Setad ar avea active imobiliare evaluate la aproximativ 52 de miliarde de dolari, la care s-ar adăuga 43 de miliarde de dolari în participații corporative. Deși dimensiunea exactă a acestui imperiu este greu de verificat din cauza opacității financiare, analiștii l-au comparat cu averea șahului înlăturat în 1979. Deși nu există dovezi că Khamenei a folosit personal aceste fonduri pentru îmbogățire, controlul asupra unei astfel de rețele i-a oferit o pârghie politică și economică uriașă.
Deciziile majore și programul nuclear
Ca lider suprem, Khamenei avea ultimul cuvânt în toate deciziile importante ale statului, inclusiv în ceea ce privește programul nuclear iranian, care a generat tensiuni cu Statele Unite și Israel. Iranul a investit masiv în „Axă a Rezistenței”, susținând grupări precum Hamas și Hezbollah, consolidându-și influența în regiune, dar și provocând o intensificare a conflictelor cu Occidentul și cu rivalii regionali.
Succesiunea și averea lui Mojtaba Khamenei
Fiul lui Khamenei, Mojtaba, a fost considerat un posibil succesor și a construit un portofoliu extins de investiții externe, inclusiv proprietăți de lux în Regatul Unit și hoteluri în Europa. Numele său nu apare în documentele oficiale, activele fiind deținute prin companii-paravan. În 2019, Departamentul Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni împotriva sa, acuzându-l că l-a reprezentat pe liderul suprem într-o capacitate oficială. Legăturile sale cu Garda Revoluționară Islamică și cu miliția Basij au fost, de asemenea, documentate.
Contrastele economice ale regimului
Averea asociată numelui Khamenei contrastează puternic cu realitatea economică a Iranului, care se confruntă cu inflație ridicată, sancțiuni internaționale și un nivel crescut al șomajului. Perioada lui Khamenei la conducere a fost marcată de reprimarea disidenței, dar și de sprijinul financiar pentru grupări aliate, menținând tensiuni constante cu Occidentul.
Investigațiile internaționale au conturat o imagine a unei structuri economice vaste, care a funcționat ca un pilon esențial al puterii absolute exercitate timp de peste trei decenii, având implicații profunde asupra viitorului politic și economic al Iranului.
