Atenție la pufuleți: Descoperiri alarmante din analizele de laborator care i-au surprins pe experți
Consumul de pufuleți în România
Pufuleții sunt o gustare populară în România, consumată zilnic de peste un milion de persoane, atât adulți, cât și copii. Deși ingredientele par inofensive, realitatea este mult mai complexă, iar specialiștii sunt alarmați de conținutul acestora. Peste 60% dintre consumatori nu analizează ceea ce conțin aceste produse, ceea ce poate avea consecințe pentru sănătatea publică.
Ingredientele îngrijorătoare
De la invenția lor în 1935, pufuleții au evoluat, iar lista ingredientelor s-a diversificat. În prezent, pe lângă mălai, pufuleții conțin frecvent ulei de palmier, dextroză, zahăr, sare, arome, coloranți și aditivi. Analizele de laborator arată prezența unor cantități alarmante de zahăr și grăsimi. Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, subliniază că dextroza, un tip de zahăr, este adesea însoțită de zahăr obișnuit, ceea ce duce la un conținut ridicat de zahăr în produs.
Problema grăsimilor
În privința grăsimilor, majoritatea probelor analizate conțin ulei de palmier, cunoscut pentru conținutul său ridicat de acizi grași saturați. Testele au arătat că aproximativ 30% din pufuleți este compus din ulei, un procent similar cu cel din alimentele cu un conținut ridicat de grăsimi. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea acestor gustări.
Sarea și oxidarea
Conținutul de sare este și el îngrijorător, unele pungi având între 1,5 și aproape 2 grame de sare, depășind doza zilnică recomandată pentru copiii mici. Unele probe prezintă semne de oxidare, ceea ce sugerează o calitate îndoielnică a produsului. Alexandru Cîrîc afirmă că amestecul de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase creează un cocktail periculos, mai ales pentru copii.
Lipsa reglementărilor
Un alt aspect alarmant este absența unei legislații clare în România. Nu există limite impuse pentru conținutul de grăsimi, sare sau ulei de palmier în aceste gustări. Autoritățile permit doar respectarea regulilor de etichetare, fără a impune standarde nutriționale obligatorii, lăsând consumatorii expuși la riscuri.
Concluzie
Fără reglementări stricte, consumatorii rămân vulnerabili la produsele nesănătoase, ceea ce subliniază importanța informării pentru a face alegeri alimentare conștiente.




