România se confruntă cu un deficit bugetar alarmant
România se îndreaptă spre o perioadă de dificultăți economice, cu un deficit estimat de 6% din PIB pentru 2026, conform JP Morgan. Măsurile de austeritate anunțate de autorități nu au reușit să aducă o îmbunătățire semnificativă, iar reformele structurale sunt percepute mai degrabă ca măsuri de imagine decât ca soluții efective pentru economia afectată de cheltuieli publice excesive.
Provocările fiscalității românești
Deși se pare că România a evitat un dezastru fiscal iminent, stabilitatea bugetară rămâne precară. Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la JP Morgan a menționat că un deficit bugetar de 6% din PIB pentru anul curent este un obiectiv realizabil, dar se bazează pe fundamente instabile.
Factori determinanți ai performanței fiscale
Cifrele actuale reflectă o abordare dură pentru menținerea stabilității fiscale. Succesul din 2025 nu a fost rezultatul unei creșteri economice, ci a fost generat prin:
- Austeritate forțată: Control strict al cheltuielilor, incluzând înghețarea salariilor și pensiilor timp de doi ani (2025 și 2026).
- Povara TVA: Creșterea Taxei pe Valoare Adăugată a contribuit semnificativ la veniturile statului, afectând în același timp puterea de cumpărare a populației.
Perspectivele pentru 2027
Prognoza pentru 2027 este incertă. Reducerea deficitului sub 5% se bazează pe îmbunătățirea colectării veniturilor, un obiectiv pe care statul român nu a reușit să-l atingă în ultimele două decenii. Deși există un efort sporit din partea Guvernului, sustenabilitatea acestuia este îndoielnică, iar presiunea socială ar putea determina o nevoie de creșteri salariale, afectând astfel credibilitatea fiscală a țării.
Previziuni economice pesimiste
Estimările specialiștilor CFA România pentru 2026 arată o încetinire a creșterii economice, cu:
- Creștere anemică: 46% dintre experți prevăd o creștere a PIB-ului de doar 1%-1,5%, indicând că măsurile fiscale de control afectează dezvoltarea.
- Inflație persistentă: 38% dintre specialiști estimează o rată a inflației de 5%-6%, menținând presiunea pe nivelul de trai.
Specialiștii subliniază că România se află într-un punct critic, unde credibilitatea fiscală și costurile de împrumut depind de capacitatea Guvernului de a evita surprizele în bugetele viitoare, într-un context de răbdare socială și marjă de manevră fiscală aproape epuizate.
Concluzia este că România se confruntă cu provocări economice semnificative, iar măsurile actuale riscă să afecteze grav stabilitatea pe termen lung.
