Aderarea României la zona euro
Premierul Ilie Bolojan a declarat la Berlin, în cadrul unei conferințe de presă cu cancelarul german Friedrich Merz, că aderarea României la zona euro ar putea deveni un „proiect de țară” în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.
Contextul actual al aderării
Bolojan a subliniat că „aderarea la euro ar putea fi o temă de bază la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă de acord, așa cum au făcut-o pentru aderarea la UE.” El a explicat că România se confruntă cu dificultăți în procesul de aderare din cauza disciplinei bugetare, menționând că țara a înregistrat deficite mari.
Obiectivul de deficit bugetar pentru România este de 6,2% în acest an, cu angajamentul de a reduce acest procent la 3% până în 2030.
Comparativ cu Bulgaria
Bulgaria a reușit să adere la zona euro pe 1 ianuarie 2026, devenind cel de-al 21-lea stat membru al Uniunii care adoptă euro. Bolojan a recunoscut că România întârzie în comparație cu Bulgaria din cauza problemelor economice interne.
Opinie din partea Băncii Naționale
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a afirmat că România îndeplinea criteriile de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro încă din 2015. Lazea a subliniat că, deși România a avut cea mai mare creștere economică din UE în ultimul deceniu, guvernele anterioare au preferat o expansiune economică rapidă, neglijând disciplina fiscală, ceea ce a dus la dezechilibre macroeconomice.
În prezent, România se confruntă cu cele mai ridicate niveluri de inflație, deficit bugetar și dezechilibru de cont curent, ceea ce a întârziat trecerea la moneda unică europeană.
Concluzie
Aderarea României la zona euro rămâne o temă importantă pe agenda politică, cu implicații semnificative pentru stabilitatea economică și dezvoltarea pe termen lung a țării.
