Introducerea taxei de 2 euro în Italia
Italia a implementat o taxă de 2 euro pentru pachetele sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, cu scopul de a limita importurile masive de produse ieftine din China, în special de la platforme precum Shein și Temu, și de a genera venituri suplimentare la buget. Această măsură, introdusă de guvernul condus de Giorgia Meloni, se aplică tuturor coletelor sosite în Italia începând cu 1 ianuarie.
Impactul asupra livrărilor și logisticii
Operatorii de logistică și aeroporturile italiene au observat o scădere drastică a volumului de colete procesate, cu o reducere de 36% a coletelor directe din afara UE în perioada 1-20 ianuarie față de aceeași perioadă din 2023. Multe zboruri cargo au fost redirecționate către alte țări europene, precum Belgia, Olanda și Ungaria, pentru a ocoli Italia, iar reprezentanții industriei cer anularea acestei taxe, considerată un eșec.
Pierderi economice și poluare crescută
Confetra, organizație care reprezintă 60.000 de companii de transport și logistică, avertizează că Italia riscă pierderi semnificative în activitatea de procesare a coletelor. Mărfurile ajung în continuare în țară, dar pe cale rutieră, ceea ce generează mai mult trafic și poluare, afectând sectorul logistic italian. Guvernul estimase venituri de 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane anual în anii următori, dar cifrele actuale indică o distanță considerabilă față de aceste obiective.
Posibilitatea amânării aplicării taxei
Colectarea efectivă a taxei va începe în martie, după actualizarea sistemelor informatice ale vămilor, iar companiile vor datora retroactiv taxa pentru toate coletele sosite după 1 ianuarie. Un deputat din Forza Italia a propus amânarea aplicării taxei până la 1 iulie, dată la care Uniunea Europeană intenționează să introducă o taxă vamală de 3 euro pentru toate coletele de mică valoare livrate în blocul comunitar.
Concluzie
Implementarea taxei de 2 euro a avut efecte neprevăzute, determinând o scădere semnificativă a coletelor procesate în Italia și creșterea riscurilor economice și de mediu, ceea ce sugerează necesitatea reevaluării acestei măsuri.
